Metafora vietii... si realitatea

Am trait mult timp inconjurata de metafora. Era frumos... era sublim... Oameni, peisaje, ganduri, cuvinte... Rafinament, stil, eleganta, sens ascuns - menit a fi dezvaluit si altora. Sau, cel putin, asa credeam eu. Timpul m-a ajutat sa descopar ce era, de fapt, dincolo de metafora vietii si sa accept faptul ca aceasta se afla intotdeauna pe rafturi, in carti sau obiecte, si nicidecum in viata reala. Si am inteles, in plus, de ce uneori metafora doare: de ce doare dragostea, de ce exista sentimente ce sunt numai ale noastre, de ce oamenii nu raspund intotdeauna asteptarilor noastre, de ce gandul bun nu e intotdeauna rasplatit cu un altul pe masura, de ce suferinta apare chiar si atunci cand credeai ca nu mai e nimic care sa o poata declansa...
Ce-i drept, oricand vrei, te poti intoarce cu gandul la metaforele vietii, insa e bine sa fii pregatit sa infrunti, de la bun inceput si in orice clipa, realitatea!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Depresia, “strigatul tacut dupa iubire ! “

Despre intimitate, in relatia analitica

Despre noi si viata - asa cum e sau nu e ea